Încărcat de

Hatoidă de vierme

Cea mai mare parte a masei cito- plasmatice cste plina cu un cromatofor cu clorofila, mai voluminos Ia partea posterioara, cuprinzînd la mijloc un corp sferic refringent, pirenoidul, învelit de un strat de amidon.

La partea anterioara, unde protoplasma este hialina, se afla doua vezicule pulsatile ce functioneaza alternativ, apoi o stigma rosie, oculiforma. Fiecare flagel pleaca de la un corpuscul bazal de la care porneste cîtc un filament de legatura cu centrozomul, numit rizoplast. Flagelatele verzi, amintite mai sus, se hranesc facultativ, cînd prin înglobarea de parti- cule alimentare, cînd prin autosinteza cIorofiliana.

Prin prezenta flagelilor, ca 2S organe de miscare, a stigmei, sensibila la lumina, a unei guri primitive si a ve- ziculelor pulsatile, ele pot fi considerate ca animale în partea lor anterioara, iar prin existenta membranei celulozice, a cromatoforului clorofilian si a corpu- lui pirenoid, ele pot fi socotite ca vegetale în partea posterioara.

Specia Chlami- domonas nivalis, al carei cromatofor este rosu, da culoarea cu reflexe rosietice a zapezii din regiunile polare si alpine pe care hatoidă de vierme în numar mare. Diviziunea simpla se face prin bipartitie longitudinala. Despi- carea începe la partea anterioara si la flagelatele cu un flagel apar doi flageli; în acelasi timp se divide si nucleul pentru ca despicatura completîndu-se sa rezulte doua celule, flagelate.

De multe ori la flagelatele parazite, ca tri- panosomele, despicatura nu este completa si diviziunea repetîndu-se, noile tripanosome ramîn fixa te prin partea posterioara, formînd grupe în rozeta. S-a descris helmintii sunt ciuperci o înmultire sexuata cînd în timpul simplelor diviziuni apar gameti care fuzioneaza si dau zigoti ce continua apoi hatoidă de vierme obisnuite.

O parte a acestui ciclu, acela sexuat al unor flagelate transmisibile se petrece În corpul capuselor ixodide al plosnitelor reduvide sau al insectelor glosinc.

Daca observam un timp mai îndelungat un flagelat sub microscop, consta- tam, la intervale de timp regulate si totdeauna în acelasi loc, aparitia si cresterea unei vezicule umplute cu un hatoidă de vierme limpede, care este la urma eli- minata din corp, pentru ca În acelasi loc sa se formeze din nou o alta vezicula cu lichid.

Astfel de vezicule pulsatile sau contractile se gasesc În general la toate protozoarele apelor dulci, lipsesc însa la formele marine si la speciile de flagela te si rizopode ce traiesc parazite în lichidele corpului animalelor; la ciliate, aceasta vezicula se mentine însa si la formele marine.

Faptul ca ea apare numai la formele ce traiesc În apele dulci dovedeste ca functia vezi- culei ar fi de a elimina apa care patrunde în celula din cauza concentratiei mai mari În saruri hatoidă de vierme lichidelor celulare, eliminînd o data cu continutul vacuolei atît bioxidul de carbon produs În urma respiratiei, hatoidă de vierme si alte reziduuri ale pro- cesului metabolic.

Viermi cum să scapi pentru totdeauna Account Options Hinterlasse deinen Kommentar Viermi torturate Viermi cum să scapi pentru totdeauna Pot să-i avertizeze-te de infecție cauzate de viermi intestinali, și cum să în intestinul subțire, în cazul în care se stabilesc pentru totdeauna.

La ciliatele marine, la care aceste organite se mentin, ele Îndeplinesc probabil alte functii, înca necunoscute. Dupa cum am vazut, flagelatele, ca punct de plecare al dezvoltarii Întrf'- gului regn animal, deci si a vietii noastre, merita cel mai mare interes din partea cercetatorilor.

Dar aceste minuscule protozoare atrag si din alte pri- vinte atentia oamenilor. Ele sînt acelea care produc, Într-o masura conside- rabila, materia vie a oceanelor.

Alaturi de diatomee, ele formeaza hrana princi- pala a micilor animale pluricelulare, care servesc drept hrana pestilor nerapi- tori, ce constituie, la rîndul lorhrana pestilor rapitori.

remediu parazit pentru pasari

Lor li se datoreste astfe J o mare parte din binefacerile marii care contribuie la hranirea omenirii. Printre peridineele care reprezinta unul dintre elementele principale ale planctonului, flagelatele din genul Cel'atium au un corp piramidal, În- velit cu o cuirasa celulozica si au ca organe de miscare doi flageli, dintrc care unul se misca într-un sant transversal, iar altul, liber, se îndreapta catre partea posterioara servind hatoidă de vierme cîrma.

Din planctonul marin fac parte unele specii, ca Ceratium hirundinella, care produc o luminescenta albastruie dato- rita cromatoforilor fosforescenti.

O specie planctonica destul de mare, glo- buloasa, avînd pîna la 1 mm diametru, este Noctiluca milial'is, o ruda golasa a peridineelor. Mobilitatea ei este asigurata de un flagel subtire si un organit mai lung si striat, numit tentacul.

Aparînd cu miliardele În apele marine temperate si calde, noctilucele produc lumina fosforescenta bine cunoscul,r, 26 navigatorilor. Cînd conditiile sînt favorabile, ele se înmultesc repede, de aceea, în noptile calde, valurile marii apar feeric luminate.

Viermi torturate

Importanta pentru cunoasterea evolutiei animalelor este mica familie CI' craspedomonadinelor Craspedomonadidae fig. Animalul însusi este înconjurat si el de un învelis subtire, care formeaza o ~ doua manseta in jurul bazei gul~rasului.

Miscarea flagelului da nastere unui curent de apa ce împinge particulele de hrana, dinapoi înspre guleras, dc care ramîn lipite.

  1. Unde radio de condilom
  2. Muito mais do que documentos Diunggah oleh Lumea Animal El Or Hatoidă de vierme Cea mai mare parte a masei cito- plasmatice cste plina cu un cromatofor cu clorofila, mai voluminos Ia partea posterioara, cuprinzînd la mijloc un corp sferic refringent, pirenoidul, învelit de un strat de amidon.

Ele sînt transportate apoi în josul partii sale externe pîna cînd ajung în manseta exterioara, între Învelis si corpul celular, fiind înglo- bate de acesta din urma. Eliminarea resturilor are loc apoi prin partea dina- untrul gulerasului. Dat fiind ca o forma celulara identica reapare laspon- gieri, prezentînd si aici acelasi mod de nutritie, trebuie sa consideram cras- pedomonadinele ca fiind radacina filogenetica a spongierilor. De altfel acest lucru este mai bine demonstrat de coanoflagelatele aso- ciate.

Indivizii unei asHel de asociatii sînt legati fie prin pedunculele lor, fie' printr-o masa de substanta gelatinoasa.

The Origin of Consciousness – How Unaware Things Became Aware

Astfel de asociatii pot prezenta formc arborescente ca Codonocladium, tabulare, ca Gonium sau globuloase ca Vol- fJOX. La specia VolfJOX globulariae numarul coanocitelor ajunge pîna la 10 Aceste colonii sferice prezinta o polaritate morfologica si fiziologica.

papilloma oral dog

Celulelr de la un pol anterior, prin orientare stau îndreptate Înainte, au o stigma si un flagel activ. Cele de la polul opus posterior au stigma si flagelul foarte' reduse. In aceasta asociatie se observa o diferentiere a celulelor din punct de vedere al Înmultirii. Astfel la Eudorina patru celule de la un pol sînt inactive. La volvox se formeaza În masa numeroaselor celule. Iata deci o etapa importanta pentru trecerea, prin spongieri, la adevaratele metazoare.

De un deosebit interes pentru noi sînt flagela tele care, provocînd boli Ia om si animale, pericliteaza viata acestora si aduc daune economice serioase. Flagelatele din intestinul gros, care se hranesc cu bacterii, sînt nevatamatoare.

inverted papilloma endoscopic removal

Printre ele trebuie mentionata curioasal Lambha intestinalis Kfig. Lamblia are. Qoi n~ei ~i opt flagili, cu aju·· torul carora adera de peretele intestinal. Apare adeseori în corpul omului sanatos, poate deveni Însa daunatoare În cazul În care gazda pe care s-a fixat are sanatatea subreda.

TripanQzQmele Însa fig. Acestea sînt flagelate mici, avînd [J. Misca- rile ondulatorii pe care le executa partea concrescuta a flagelului se transmij membranei care, din aceasta cauza, a primit numele de membrana ondulantii sau vibratorie.

Helminths nu ajută. Helminth infection causes. Înțelesul "helminth" în dicționarul Engleză

O asemenea alcatuire a flagelului se constata numai la formele' care traiesc libere În sînge forma Trypanosoma. Cele care traiesc În intes- tinul insectelor au blefaroplastul aproximativ la mijlocul c,? In fine, formele' 21' ,parazite în interiorul celulelor si-au pierdut complet flagelul si prin aceasta si p10bilitatea forma Leishmania. In gazda lor naturala, tripanozomele sînt destul de nevatamatoare.

Aceasta se datoreste faptului ca animalul-gazda secreta în sînge o substanta care împie- ·dica înmultirea tripanozomelor, mentinînd astfel numarul parazitilor la o limita suportabila. Aceasta stare de fapt este favorabila si pentru supravie- tuirea speciei parazitului, deoarece moartea gazdei ar însemna si pieirea tripanozomelor care traiesc în sîngele sau. Astfel Trypanosoma melophagium transmitator: musca-paduche la oi, Melophagus ovinusdestul de raspîndita la oi, si Trypanosoma theileri transmitatori: tauniidestul de raspîndita la cornutele mari, nu ajung însa sa provoace aparitia unor boli.

Numai atunci ·cînd capacitatea de aparare a gazdelor este slabita la cornute, de exemplu, ·din cauza pestei bovine, sau a oboselii si inanitiei din timpurile de secetatripanozomele izbutesc sa se înmulteasca în proportii periculoase, lucru care se întîmpla si în cazul în care sînt transmise la animale apartinînd altor specii, a caror capacitate de aparare nu este adaptata la acest parazit.

Acest lucru se întîmpla, de exemplu, atunci cînd caii sînt infectati hatoidă de vierme Try- l!!

Lumea Animal El Or

In timp ce ultimele s-au adaptat prezentei parazitului si nu mai sufera de pe urma lui, caii se îmbolnavesc mortal. Aceasta epizootie pe- riculoasa de nagana în dialect indigen cuvîntul înseamna obosit, somnorospoate izbucni si la cornute, devenind însa aici mai putin periculoasa. Dusma- nul mortal al bovinelor este, dimpotriva, Trypanosoma congolense, care pro- voaca de asemenea epizootii de nagana si este transmisa la fel prin musca -tete, Glosina de la antilope si alte mamifere africane salbatice.

Doua tulpini de Trypanosoma brucei au reusit sa dobîndeasca rezistenta si în organismul omului: este vorba de T. Ele provoaca temuta boala a somnului. Toateaceste tripanozome traiesc initial în sistemul vaselor limfatice si în sînge. Agentii naganei si ai bolii somnului provoaca simptomele exprima hatoidă de vierme prin însusi numele bolii, patrunzînd în lichidul cefalorahidian, unde nu actioneaza asupra lor nici una dintre substante le de rezistenta a corpului; astfel, ei pot produce moartea gazdei lor.

Vindecarea este astazi posi- bila în majoritatea cazurilor prin german in produs pe baz~ de arsenic. In combaterea epizootiei de nagana, atentia principala se concentreaza asupra distrugerii mus- I tei-te te prin insecticidele moderne de contact. Alaturi de flagela tele arata te si care sînt adevarate flagele, în sensul propriu al cuvîntului, deoarece împiedica popu- larea procese ale pielii hatoidă de vierme axile cresterea vitelor în regiuni în- tinse ale Africii, tripanozomele mai nu- mara o serie de alti agenti patogeni; astfel, T.

Trypanosoma; e Lamblia, transmIte. I n f ectarea se 28 produce, În cele mai multe cazuri, În mod pur mecanic, prin Întepaturile- taunilor, care În cazul acesta nu mai sînt gazde intermediare.

Acelasi mod de transmitere îl Întîlnim la specia sud-americana T. Plosnitele mari RedulJidaesugatoare de sînge, transmit T. Dintre leismaniile lipsite de flagel, Leishmania donolJani provoaca În tarile mediteraneene kala-azarul.

Leishmania tropica provoaca asa-numitul buboi de Orient. Ambii agenti patogeni sînt transmisi de tÎntari minusculi, tÎntarii papataci Phle· botomus papatasii.

Flagelatele parazite descrise pîna acum au corpul prevazut cu un singur- flagel Trypanosomidae. Exista Însa si flagela te parazite cu mai multi flageli.

substanțele sunt paraziți

Astfel, printre cele cu doi flageli Bodonidaemai multe specii, denumite coprofile, traiesc în intestinul gros al omului fara sa produca vreo vatamare. Exista însa specii din genul Trypanoplasma care se dezvolta În sîngele pes- tilor dulcicoli, producînd boala somnului la pesti.

Aceste flagelate sînt ino- culate de la un animal la altul prin Întepaturile unor crustacee parazite, ca Argulus si altele. Flagelatele cercomonadidae au trei, cinci, sau sase flageli. O specie importanta, Histomonas meleagridis, se dezvolta în peretele cecaf si în ficat la curci, gaini si gîste, producînd o boala nimicitoare - numita boala capului negru. Cînd sînt parazite În organe, aceste flagelate sînt mari, au mai multi nuclei, iar flagelii sînt atît de scurti, Încît abia depasesc marginea corpului.

Formele- de trecere spre exterior prezinta flageli lungi si subtiri, iar formele de rezis-· tenta sînt mici, fara flageli si Închistate. O forma extrem de mica trece din cecurile pasarii în corpul viermilor Heterakis localizÎndu-se În ouale lor- si ajung la exterior o data cu ele, astfel Încît pasarile, contaminÎndu-se cu viermi, se infecteaza concomitent si cu aceste flagelate.

Formele de flagelate care prezinta În mod constant patru flageli Trichomonadidae cuprind specii parazite periculoase pentru om si bovine. Acestea au un corp globular alungit, din care ies patru flageli; trei dintre ei se Îndreapta liber înainte, iar al Apatrulea merge Înapoi, prins de o membrana ondulanta ca hatoidă de vierme tripanozome. In lungul corpului se mai afla si o bagheta rigida, axostilul. Specia Irichomonas columbae produce o angina grava la porumbei ; Se transmite prin împerechere si este foarte daunatoare fiindca produce avortul si sterilitatea.

Nu toate flagelatele care traiesc În organismele animale sînt Însa dauna- toare. Astfel, În intestinul multor termite xilofage mÎncatoare de lemntraiesc numeroase flagelate prevazute cu hatoidă de vierme flageli, capahile sa digere' celuloza lemnutui. Datorita faptului ca termitele se hranesc cu substante lemnoase, flagelatele ajung sa se Înmulteasca atît de mult, Încît o mare parte dintre ele parasesc vezicula rectala pe care o populeaza si ies În inte- citate cheloo parazitii mediu.

Nu-i lamurit Înca, ce-i drept, daca celuloza este digerata direct. Cert este Însa faptu 1 ca termitelc depind în atare masura de flagelatele din intestinul lor, Încît pier atunci dncl sînt lipsite de acesti oaspeti. De aceea, primul lucru pe care-l face o termi la tînara iesita din ou este sa se infecteze cu flagelate, consumÎnd excrementele lermi- telor mai vîrstnice.

Clasa Rhizopoda - Rizopode Hatoidă de vierme specific al acestei clase îl formeaza de asemenea organite le loco- motorii, constituite din. Qseudopode sau picioare false. Ca si flagelii, ele sînt formate din protoplasma, Însa nu sînt organite permanente, ci formatii tem- porare. O masa de citoplasma, avînd aspectul unei prelungiri mai mult sau mai putin vÎscoasc, proemineaza din corpul celular. Cînd aceasta prelungire a atins o anumita lungime, atunci restul plasmei curge dupa ea, pentru ca sa formeze În imediata vecinatate, sau Într-un alt punct, un nou pseudopod.

Un astfel de pseudopod scurt si lat lobat se numeste lobopodiu. El poate fi însa foarte lung si subtire, apropii~du-se În acest caz de tipul aI doilea, al pseudopodului filiform, filop. In timp ce lobopodiile prezinta adesea un continut de endoplasma granulara, filopodiile sînt formate doar din ecto- plasma stravezie.

Hatoidă de vierme

La foraminifere si la radiolari, firele filopodiilor sînt bogat ramificate, iar Între ramuri se stabilesc numeroase legaturi ce formeaza o adevarata re1ea.

Vom distinge de aceea rizopodiile si reticulopodiile, primele dînd numele Întregii clase. Privindu-Ie sub microscop, observam un curent permanent hatoidă de vierme granule, care pe o latura Înainteaza Într-un sens, pe latura cealalta - În sens contrar, ceea ce ne face sa presupunem ca la mijloc se afla lin ax mai rigid, de altfel, rareori vizibil. În schimb, la axopodiile heliozoare- lor, cu o forma mult mai permanenta, axul acesta este usor de recunoscut prin faptul ca refracta mai puternic lumina.

hpv of human

Din cauza elasticitatii axului, pseudo- podele se pot Îndoi, iar uneori chiar contract a ca o fibra musculara. Numai lohupodiile si filopodiile pot fi considera te organite locomotorii, În timp ce Fig. Celelalte însemnari ca la fig. Acestea sînt forme nude, marme sau de apa dulce; populeaza mai ales mîlul; unele specii prefera apa proas- pata, bogata în diatomee, iar altele - apa cu usoare putrefactii, continînd bacterii. Altele, în sfîrsit, traiesc în stratul subtire de apa care înconjura in pamînt fiecare particica de sol, sau în muschiul umed.

Astfel de amibe libere, ale caror dimensiuni ating aproximativ un sfert de milimetru, hatoidă de vierme corpul protoplasmatic cu o forma mai clara spre exterior, hialoplasma, si o forma mai întunecoasa spre interior, granuloplasma. Corpul, acoperit de o membrana foarte fina, este în continua schimbare, emitînd mereu pseudopode.

Cu ajutorul acestora ele se tîrasc, deplasîndu-se cam cu 1 mm pe ora, sau înglobeaza prada. Cînd o amiba atinge o bacterie, o alga sau un infuzor, formeaza în jurul lui o coroana de pseudopode cu care îl înconjura si în cele din urma îl înglobeaza împreuna cu o picatura de apa.

Se formeaza astfel o vacuola digestiva, iar citopl~sma secreta în aceasta vacuola sarcoma cancer in the bone diges- tivi la fel ca într-un stomac. Amibele se înmultesc prin diviziuni simple si succesive.

In conditii nefavorabile, în cazul uscaciunii sau a lipsei de hrana, diviziunea nu mai este completa; unii indivizi hatoidă de vierme nedespartiti si se închisteaza formînd chisti cu mai multi nuclei. Cînd conditiile de mediu sînt iarasi favorabile, în acestia se produce'o fragmentare a nucl~ilor din care, dupa des~hiderea înveli- su]ui ies numerosi indivizi.

Acestia formeaza gameti, ce se unesc cîte doi dînd zigoti ce vor' deveni iarasi a'mibe. Alaturi de hatoidă de vierme CÎteva specii, în intestinul gros al omului traieste temuta amiba a dizenteriei Entamoeba histol ticaspecie care poate aparea sub doua forme. Una dintre ele, mai mICa orma minutacare masoara 0,02 mm, este consumatoare de bacterii, absolut nedaunatoare.

Ea se hatoidă de vierme închide într-o capsula si în interiorul ~cesteia se divide de do~a ori, din care cauza chistii ce apar în fecale se prezinta cu cîte patru nuclei. In conditiile unei hatoidă de vierme calde.